Mystic Tree

Primim şi noi critici de la prieteni. Şi cică de ce scriem numai de bine despre toate crâșmele.

Şi pe drept cuvânt, aşa e, tot ce am scris a fost, în final, de bine. Asta se întâmplă, mă gândesc eu, pentru că am prezentat doar crâșme în care ne place să mergem, în care ne simţim bine. Chiar nu am avut nicio tragere de inimă să povestesc despre un loc în care nu îmi place. Dacă nu îmi place, nu mai merg şi gata. Nu are rost să îi fac reclamă proastă omului care a investit o căruţă de bani în crâşma aia, doar pentru că poate am avut eu o zi proastă când am fost în crâşma lui sau pentru că nu eram de acord cu alegerea de tapiţerie pentru scaune. În plus, de ce sa arunc cu energie negativă pe internet?

Dar până aici! Mi-am gasit motivaţia. Continue reading

Advertisements

Shakespeare café & bar

S-a topit zăpada în Bucureşti, a venit soarele şi am ieşit din ascunzători, ca ghioceii. 🙂 Aşa că să înceapa crâşmăngeala!

Shakespeare café&bar este considerata una din cafenelele “de bon ton” din centrul vechi. Nu mi se pare deloc o crâşma pretenţioasă, nu are canapele din piele alba de şarpe, nici candelabre de cristal, dar se pare că este destul de bine cotată. Şi cred că atmosfera face totul. Înca nu am nimerit la o petrecere (se pare că au şi aşa ceva), dar într-o seară normală lumea se simte bine, oamenii se întâlnesc la un pahar de vorba (de calitate şi paharul şi vorba) şi cred ca e unul din locurile în care poti uita uşor de tine. Continue reading

Omnivore`s Dilemma

Sunt puține lucruri de mâncare nesănătoase care să nu îmi placă, dar câteva cursuri de nutriție și diabet și niște statistici groaznice, dar din păcate adevărate, mă fac să imi fie dor de cei de la Omnivore’s Dilemma. Îmi sunt dragi de vreo 2 ani, atunci m-au cucerit cu un bulz de ciuperci cu miez de mozzarella, o supă de linte și o atitudine faţă de ce se pune în farfurie pe care o apreciez din toate punctele de vedere.

Omnivore’s Dilemma este locul de unde îmi inchipui că mi-aș comanda mâncare dacă aș lucra ”9 to 5” într-un birou cu vedere spre Piața Victoriei. Dar cum programul studentului la medicină se termină la timp pentru un ”late lunch”, trec pe la ei (Calea Victoriei nr. 214) fară să citesc meniul disponibil on line, îi las mereu să mă surprindă. Și reușesc! Continue reading

TeaSpot

TeaSpot e o ceainarie foarte cochetă deschisă relativ de curând în Sibiu. O să fie un post de bine, vă zic de la început, să n-avem discuții. 🙂

În primul rând, mi-a plăcut locația aleasă. O casă pe Tribunei, cum vii dinspre Bulevard, treci de intersecția cu Mitropoliei și o cauți pe partea stângă, ceva mai jos. Eu am zărit-o repede și, marele avantaj al faptului că nu e în buricul buricului, am găsit loc de parcare chiar în față.

Îmi place mult amenajarea din interior, pentru că mă face să mă simt oaspete în sufrageria cuiva. Cred că mocheta de pe jos și tapetul colorat joacă un rol important în crearea impresiei ăsteia. Și biblioteca cu ceva cărți vechi, din care bănuiesc că se poate servi orice doritor. Continue reading

Twenty

Twenty nu e un loc extraordinar, dar e special pentru mine: acum câțiva anișori mă delectam aici cu o pizza delicioasă și cu un frappe bun de fiecare dată când cel care avea să îmi devină soț venea în Sibiu, el fiind student în București.

Pizza mea preferată – Capriciossa. Însă și restul sunt bune, zic prietenii, care știu de ce (nu sunt fan bere :p). Frappe-ul are acel ceva. Doar ei știu secretul….Nu pentru valoarea sentimentală scriu despre Twenty, ci pentru că aici pizza și frappe-ul sunt cu adevărat bune! Țin să le mulțumesc pe această cale Sabinei și lui Coțo, pentru că la ziua lor am descoperit aceste bunătăți.

În rest, locul nu e deosebit. Două încăperi, dintre care una găzduiește cuptorul. În cealaltă cameră, la intrare, e barul. Au și televizor, cu cablu:). Am prins și filme bune, meciuri de fotbal (pentru cine e pasionat), etc. Continue reading

Cabana „La Buşteni” din Tocile

Salutare!

Azi facem o mică abatere de la subiect, pentru că deşi nu e crâşmă, ţin neapărat să vă vorbesc despre un loc unde eu m-am simţit minunat. Că doar cu ce altceva ne-am ocupat noi de când tot scriem aici, dacă nu cu a ne lăuda despre pe unde şi cum am fost şi ce bine ne-am distrat, doar-doar v-om face invidioşi, să vreţi şi voi sau să ne certaţi că n-am spus bine 🙂 ?

Găsiţi cabana „La Buşteni” chiar la intrarea în satul Tocile, cum veniţi dinspre Sibiu pe stânga, pe drumul judeţean 106c care leagă oraşul Cisnădie de Sadu ( localitate dragă crâşmangiţelor şi cititoarelor noastre, am eu o bănuială:) ). Deci sunt de-ai noştri, aici aproape, la doar 11 km de Sibiu, oameni faini cărora e păcat să nu le faceţi o vizită.

Pentru „bătrâni” găseşti aici tot confortul pentru a petrece un weekend cu prietenii, fie că vrei să te chefuieşti sau să joci canas…, pardon :), jocuri de societate în faţa şemineului. Continue reading

Insomnia Cluj Napoca

Weekendul ăsta am fost la Cluj, la prietenii noştri care au rămas în inima Ardealului. Şi de data asta am mers cu o bucureşteancă adevarată, nedusă deloc la Cluj. Aşa că a trebuit să facem pe turiştii. E frumos Clujul, imi place mult, dar de departe atracţia principală e viaţa de student: baruri, cafenele, cluburi, restaurante, ce mai, într-un cuvânt, crâşme cât cuprinde cu atmosferă cum numa’ în Ardeal găseşti (cu toată lipsa de modestie 🙂 ). Aşa că oricât ne-am chinuit noi să o plimbăm pe bucureşteanca noastră prin Klausenburg, bineînţeles că până la urmă tot în crâşme am ţinut-o, până când am convins-o că aşa e mai bine.

Foarte greu m-am hotărât despre ce să vă povestesc, dar am ales într-un final: Insomnia. De ce? Pentru că mi se pare mie că e cel mai reprezentativ pentru comportamentul de ardelean, că acolo poţi înţelege cel mai bine de ce este ardeleanul aşa liniştit ziua şi pentru că acolo am fost cel mai des :). O să vă povestesc altă dată şi despre unde puteţi înţelege de ce se dezlănţuie un ardelean noaptea. Continue reading