Primim şi noi critici de la prieteni. Şi cică de ce scriem numai de bine despre toate crâșmele.
Şi pe drept cuvânt, aşa e, tot ce am scris a fost, în final, de bine. Asta se întâmplă, mă gândesc eu, pentru că am prezentat doar crâșme în care ne place să mergem, în care ne simţim bine. Chiar nu am avut nicio tragere de inimă să povestesc despre un loc în care nu îmi place. Dacă nu îmi place, nu mai merg şi gata. Nu are rost să îi fac reclamă proastă omului care a investit o căruţă de bani în crâşma aia, doar pentru că poate am avut eu o zi proastă când am fost în crâşma lui sau pentru că nu eram de acord cu alegerea de tapiţerie pentru scaune. În plus, de ce sa arunc cu energie negativă pe internet?
Dar până aici! Mi-am gasit motivaţia. Continue reading